Violența digitală împotriva femeilor reprezintă un fenomen extins și complex în Republica Moldova, cu efecte serioase asupra bunăstării emoționale, sociale și profesionale a supraviețuitoarelor, arată Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova”, lansat astăzi, la Chișinău, de către Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu susținerea financiară a Guvernului Marii Britanii. Cercetarea evidențiază că 12% dintre utilizatorii de internet cu vârsta de peste 18 ani au fost victime ale cel puțin unei forme de violență digitală, în timp ce 25,4% au fost martori ai unor astfel de situații. Diferența semnificativă dintre experiențele directe și cele indirecte indică o subraportare accentuată și o normalizare socială a fenomenului. Violența digitală se manifestă într-o varietate de forme, inclusiv distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, hărțuirea online, amenințările, șantajul sau accesarea conturilor fără permisiune. Rețelele de socializare sunt principalul spațiu în care aceste abuzuri au loc, concentrând peste 70% dintre cazuri. Studiul arată că femeile tinere (18–29 ani) sunt cele mai vulnerabile, în special cele din mediul urban și cele cu o participare intensă în mediul digital. Totodată, agresorii nu sunt doar persoane necunoscute sau anonime, ci și persoane din cercul social al supraviețuitoarelor, ceea ce evidențiază caracterul relațional al violenței digitale. Directoarea de Program a Centrului Internațional „La Strada”, Cristina Deliu, a declarat la eveniment că violența digitală este o formă de abuz care trebuie recunoscută, prevenită și sancționată. „Datele acestui studiu confirmă amploarea fenomenului și arată că nu mai putem trata aceste cazuri ca incidente izolate. Este necesar să fie create mecanisme clare de raportare, să fie consolidate capacitățile instituționale și să fie transmis un mesaj clar că responsabilitatea aparține agresorului, nu victimei.” Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a menționat că violența digitală împotriva femeilor nu este un fenomen marginal, ci o realitate care afectează profund siguranța și demnitatea lor. „Datele acestui studiu ne arată clar că trebuie să acționăm mai ferm și mai coordonat. Ministerul Muncii și Protecției Sociale își reafirmă angajamentul de a consolida mecanismele de protecție, de a sprijini supraviețuitoarele și de a contribui la dezvoltarea unor politici publice adaptate noilor forme de violență, inclusiv cele din mediul online”, a spus ministra. Prezentă la eveniment, reprezentanta UNFPA Moldova, Karina Nersesyan, a subliniat: „Lansarea acestui studiu sociologic vine să umple un gol important de date și înțelegere despre violența digitală împotriva femeilor, un fenomen real, în evoluție și adesea invizibil în statistici, dar cu impact profund asupra supraviețuitoarelor. Pentru UNFPA, acest demers consolidează angajamentul de a sprijini Republica Moldova în dezvoltarea unor răspunsuri integrate, în care siguranța online devine o parte esențială a protecției împotriva violenței în bază de gen, iar fiecare femeie și fată să poată trăi liberă de violență, în orice spațiu, online sau offline.”  Directoarea de Dezvoltare la Ambasada Marii Britanii la Chișinău, Rose Thomson a declarat: „Pentru Regatul Unit, prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor este o prioritate centrală a politicii noastre externe. Guvernul britanic a declarat clar: violența împotriva femeilor și fetelor, inclusiv abuzul facilitat de tehnologie, reprezintă o urgență națională și internațională care necesită acțiuni coordonate pe termen lung. Acest studiu ne oferă ceva esențial: dovezi. El face vizibile amploarea, tiparele și impactul violenței digitale cu care se confruntă femeile din Moldova și oferă o bază comună pentru dialog între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare.”  Potrivit Studiului, deși 70% dintre respondenți afirmă că ar raporta astfel de cazuri, în realitate, rușinea, teama de judecată și frica de răzbunare sunt principalele bariere care împiedică raportarea. Încrederea scăzută în autorități și necunoașterea procedurilor legale contribuie, de asemenea, la subraportare. Impactul asupra supraviețuitoarelor este predominant psihologic, manifestându-se prin anxietate, stres, frică și scăderea stimei de sine. În lipsa unui sentiment de protecție instituțională, multe femei recurg la strategii defensive, precum auto-cenzura sau retragerea din spațiul online. Totodată, cercetarea subliniază că răspunsul instituțional rămâne fragmentat și insuficient adaptat specificului mediului digital, fiind necesară o abordare integrată, centrată pe supraviețuitoare, care să includă sprijin psihologic, proceduri clare de raportare și o mai bună cooperare între instituții și societatea civilă. Autorii recomandă consolidarea cadrului legal, dezvoltarea capacităților instituționale, educația privind siguranța online și schimbarea normelor sociale care tolerează violența digitală, deoarece aceasta nu este un fenomen izolat, ci parte a unui continuum al violenței de gen, care necesită un răspuns coordonat, sistemic și adaptat realităților digitale. Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova” a fost realizat de Sociopolis Consultancy, în coordonare cu Centrul Internațional „La Strada”, în cadrul unui proiect implementat cu suportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale și cu susținerea financiară a Guvernului Marii Britanii. Colectarea datelor cantitative și analiza statistică au fost realizate de CBS Research, iar colectarea datelor calitative, precum și analiza și interpretarea acestora au fost efectuate de Sociopolis Consultancy.  

Schimbările nu se produc întotdeauna în spații comode. Iar atunci când se pune pe balanță protejarea imaginii unei organizații și posibilitatea de a contribui la o problemă socială acută, pentru Centrul Internațional „La Strada” prioritatea rămâne intervenția. „La Strada” este o organizație care lucrează zilnic cu femei și fete afectate de violență, inclusiv cu persoane care află mult prea târziu despre existența serviciilor specializate. Din această perspectivă, considerăm esențial să fim prezenți în comunități diverse, inclusiv acolo unde informația este limitată, acolo unde circulă frecvent explicații incomplete sau eronate și chiar acolo unde persistă stereotipuri care culpabilizează victimele sau promovează abordări nefundamentate științific. Credem că o problemă socială complexă, cum este violența, nu poate fi abordată eficient exclusiv în comunități care împărtășesc aceleași convingeri. Dimpotrivă, progresul real apare atunci când există dialog între viziuni diferite, atunci când instituțiile responsabile sunt prezente acolo unde se formează opinii, unde există întrebări sau chiar percepții eronate. În mod special, considerăm esențial ca profesioniștii să fie prezenți și în acele „bule” în care discuțiile despre violență au loc în afara cadrului profesional. Lipsa unei voci informate în astfel de spații poate duce, în timp, la consolidarea unor explicații simplificate, la perpetuarea unor mituri sau chiar la apariția unor abordări care pot afecta direct sau indirect persoanele vulnerabile. Atunci când aceste conversații rămân complet separate de expertiză, există riscul ca ele să evolueze fără repere clare și să capete legitimitate prin repetare, nu prin fundament. Prezența noastră în astfel de contexte are tocmai rolul de a oferi clarificări și de a preveni interpretări care pot duce la descurajarea accesării serviciilor de suport. Aceste spații de discuție există independent de validarea sau invalidarea specialiștilor. În lipsa unei intervenții profesioniste, ele nu dispar și nici nu se corectează de la sine, ci tind să se consolideze. Din acest motiv, considerăm că absența profesioniștilor din astfel de contexte nu este o soluție, ci o limitare a capacității de a contribui la o înțelegere corectă a fenomenului violenței. Titlul evenimentului din 30 aprilie „Violența: de ce intervențiile nu funcționează pe termen lung?” a constituit, în acest context pentru  echipa „La Strada”, un argument pentru participare. Prezența unui specialist cu experiență directă în lucrul cu victimele violenței prin intermediul Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete, oferă posibilitatea de a aduce în discuție o perspectivă bazată pe practică, date și intervenții reale. Participarea noastră nu echivalează cu o validare a tuturor mesajelor sau abordărilor din cadrul unui eveniment. Ea reflectă angajamentul de a contribui activ la dialog și de a susține importanța intervențiilor specializate în combaterea violenței. În același timp, înțelegem pe deplin importanța clarității mesajelor publice și a responsabilității pe care o avem față de victime, profesioniști și societate.  Tocmai de aceea, Centrul Internațional „La Strada” va continua să participe la dialoguri relevante, inclusiv în contexte dificile, în măsura în care această prezență contribuie la o mai bună informare și la protejarea persoanelor vulnerabile. „La Strada” rămâne deschisă pentru un dialog profesionist și critic, inclusiv cu profesioniștii care ne adresează întrebări legitime. Considerăm că acest tip de schimb este esențial pentru consolidarea unui răspuns social coerent și responsabil în fața violenței.

Echipa Centrului Internațional „La Strada”, alături de alți reprezentanți ai Centrelor europene de Siguranță Digitală, printre care specialiști ai serviciilor de raportare (hotline-uri) și consiliere (helpline-uri), experți în siguranța online și numeroși factori de decizie, participă în perioada 14 –16 aprilie curent la reuniunea anuală comună de formare a membrilor rețelelor Insafe și INHOPE, desfășurată în acest an în Jūrmala, Letonia. În contextul evoluțiilor accelerate ale tehnologiei, inclusiv ale inteligenței artificiale (IA), evenimentul are ca scop consolidarea cooperării dintre membrii celor două rețele internaționale specializate în siguranța online a copiilor printr-o evaluare și analiză comună a celor mai recente provocări cu care se confruntă aceștia și identificarea celor mai eficiente modalități prin care Centrele pentru Siguranță Digitală (SIC-urile) pot răspunde eficient acestor riscuri, în vederea protejării copiilor și tinerilor în mediul digital. Cum influențează noile tehnologii bazate pe inteligență artificială siguranța online a copiilor, adolescenților și tinerilor și care sunt riscurile asociate utilizării chatbot-urilor ca prieteni virtuali, inclusiv în contextul creșterii generării de conținut ilegal, precum materialele de abuz sexual asupra copiilor (MASC) sau imaginile de tip deepnude? Ce metode inovatoare pot fi utilizate pentru abilitarea digitală a generațiilor Z și Alpha, care este rolul integrării gamificării în acest proces, cum pot fi valorificate rezultatele cercetărilor realizate de helpline-uri, hotline-uri și centrele de abilitare pentru a îmbunătăți intervențiile în domeniu și cum poate fi consolidată cooperarea internațională prin schimbul de bune practici în rețea? Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante subiecte abordate în cadrul ediției din acest an a reuniunii comune Insafe–INHOPE. În cadrul evenimentului, prima zi (14 aprilie) a fost dedicată în principal serviciilor de tip hotline. Centrul Internațional „La Strada”, în calitate de membru cu drepturi depline al rețelei, a participat la un proces decizional important privind aderarea a două noi țări la rețeaua INHOPE. În aceeași zi, echipa organizației a luat parte la o serie de ateliere tematice de formare în domeniul siguranței online a copiilor, precum și la sesiuni de networking valoroase. Reuniunea a continuat în cea de-a doua și a treia zi cu aprofundarea subiectelor anunțate în debutul evenimentului, printr-un program de ateliere practice menite să susțină dialogul și colaborarea între profesioniști din domeniu. Activitățile au vizat prezentarea inițiativelor naționale și facilitarea schimbului de experiență, contribuind la dezvoltarea unor strategii comune de combatere a riscurilor online și la învățarea din bunele practici implementate în alte state. Participarea Centrului Internațional „La Strada” la acest eveniment a fost posibilă grație susținerii din partea Fondului pentru Parteneriatul Global de Stopare a Violenței Împotriva Copiilor – Safe Online. Amintim că, din anul 2022, Centrul Internațional „La Strada” are statut de centru specializat în siguranța online, făcând parte din rețeaua europeană „Better Internet for Kids+”, coordonată de Comisia Europeană.

100 de polițiști, ofițeri de investigații și ofițeri de urmărire penală au participat, pe parcursul lunilor martie – aprilie, la patru ateliere de instruire dedicate investigării cazurilor de abuz și exploatare sexuală asupra copiilor, comise prin intermediul tehnologiilor informaționale și de comunicații. Atelierele au fost organizate de Centrul Internațional „La Strada”, în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției și cu susținerea Fondului Parteneriatului Global pentru Eliminarea Violenței împotriva Copiilor – Safe Online, fiind găzduite de Academia „Ștefan cel Mare” din municipiul Chișinău. Scopul acestora este de a consolida capacitățile profesionale ale ofițerilor de investigații și ale ofițerilor de urmărire penală în vederea prevenirii, identificării și investigării eficiente a infracțiunilor de abuz și exploatare sexuală online asupra copiilor, precum și asigurarea unei abordări centrate pe nevoile și protecția victimelor minore. „Consolidarea competențelor profesionale ale polițiștilor în investigarea cazurilor de abuz și exploatare sexuală online asupra copiilor reprezintă o prioritate pentru protejarea eficientă a copiilor în mediul digital. Prin aceste instruiri, ne propunem să contribuim la dezvoltarea unor practici de investigare sensibile la nevoile copiilor victime și adaptate provocărilor generate de evoluția tehnologiilor informaționale”, a declarat Cristina Deliu, directoare de Program a Centrului Internațional „La Strada”. Programul atelierelor a inclus sesiuni tematice dedicate cadrului legislativ național privind infracțiunile de abuz și exploatare sexuală online asupra copiilor, abordării centrate pe traumă în lucrul cu copiii victime, metodelor și tacticilor de investigare a cazurilor facilitate de utilizarea tehnologiilor informaționale, precum și particularităților obținerii și administrării probelor digitale. De asemenea, participanții au fost instruiți privind măsurile de protecție a copilului victimă în cadrul procesului penal și au participat la exerciții practice bazate pe studii de caz. Sesiunile au fost facilitate de specialiști cu experiență în domeniul juridic, psihologic și al investigațiilor criminalistice digitale, care au oferit participanților instrumente practice și cunoștințe actualizate necesare pentru investigarea eficientă a acestor tipuri de infracțiuni. La finele instruirii, participanții au apreciat actualitatea și importanța tematicii abordate, precum și au menționat necesitatea consolidării capacităților instituționale ale organelor de drept la îmbunătățirea mecanismelor de protecție a copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale în mediul online. Amintim că, de la începutul acestui an, un grup de judecători și procurori, din toate regiunile țării, la fel și-au consolidat capacitățile profesionale în investigarea și examinarea cauzelor de abuz și exploatare sexuală online asupra copiilor, în cadrul tradiționalei școli de primăvară.