În ultimii ani, la nivel global, traficul de ființe umane în scopul exploatării prin implicarea forțată în activități infracționale („criminalitate forțată”) s-a extins semnificativ, atât ca amploare, cât și ca intensitate. Fenomenul  atrage o atenție tot mai mare din partea guvernelor, organizațiilor internaționale și a societății civile. Potrivit Raportului Global al ONU privind Traficul de Persoane 2024, numărul cazurilor  acestui tip de trafic a crescut considerabil: de la 1% din totalul victimelor identificate la nivel global în 2016, la 6% în 2019 și 8% în 2022. O tendință similară a fost observată și în regiunea OSCE. În 2020,  63% dintre statele participante la OSCE au raportat  cazuri de trafic de ființe umane în scopul exploatării în activității criminale   aflate în procesul penal, comparativ cu 47% dintre statele care au raportat astfel de cazuri în 2016. Această evoluție alarmantă reflectă, pe de o parte, o mai bună conștientizare  a fenomenului, iar pe de altă parte, realitatea îngrijorătoare a creșterii prevalenței sale. Potrivit datelor Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP) al IGP, în anul curent, 10  cetățeni ai Republicii Moldova au fost implicați, prin înșelăciune, în situații de trafic de persoane în scopul exploatării prin activități infracționale. Victimele au fost constrânse să participe la transportarea şi introducerea ilegală a migranților din Afganistan, Pakistan, Siria și alte state asiatice în țările Uniunii Europene sau în statele balcanice vecine UE. Linia Fierbinte pentru migrație sigură și antitrafic 0 800 77777, gestionată de Centrul Internațional „La Strada”, de asemenea, a înregistrat un caz al unui cetățean moldovean   înșelat și exploatat în Federația Rusă, fiind obligat să producă droguri. Acesta a fost ulterior condamnat la 16 ani de închisoare. Din păcate, sprijinul pentru astfel de victime este limitat, din cauza diferențelor din dreptul penal.  Deși în Republica Moldova sunt deschise dosare de trafic de fiinţe umane, iar în Federația Rusă aceste cazuri  sunt calificate  ca operaţiuni ilegale cu droguri. Cu prilejul Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, marcată anual la 18 octombrie, Centrul Internațional „La Strada” atrage atenția asupra acestei forme mai puțin vizibile, dar tot mai răspândite de exploatare: traficul de ființe umane în scopul exploatării  în activități criminale. Victimele acestei forme de exploatare se confruntă cu provocări legate de sănătatea mintală și fizică, dar și dificultăți privind accesul îngreunat la locuri de muncă, locuință și statut legal de ședere, precum și o capacitate redusă de a solicita și primi protecție și servicii de sprijin, din cauza lipsei de recunoaștere a statutului de victime. În acest context, Centrul Internațional „La Strada” menționează: Exploatarea în activități criminale este formă a traficului de ființe umane, iar victimele trebuie tratate ca atare. Acestea trebuie să beneficieze de garanții privind nepedepsirea pentru acțiunile realizate în calitate de victimă a traficului de ființe umane, chiar dacă acestea presupun activități criminale. Victimele traficului de ființe umane exploatate în activități criminale trebuie să beneficieze de aceleași garanții și servicii ca și victimele altor forme de exploatare. Autoritățile Republicii Moldova trebuie să-și adapteze politicile în vederea prevenirii și combaterii acestei forme de exploatare și să își consolideze capacitățile de  identificare a victimelor traficului de ființe umane care au fost constrânse să participe la activități infracționale în timpul exploatării lor și să le ofere servicii adecvate de protecție. Programele de formare a organelor de drept și a justițiabililor trebuie să abordeze și principiile nepedepsirii și neurmăririi penale a victimelor. Aplicarea acestor principii sporește șansele ca victimele să fie identificate corect de către autorități și, în consecință, să poată beneficia de acces la justiție și la măsuri de protecție. Recomandăm persoanelor să manifeste prudență atunci când primesc oferte de muncă peste hotarele țării, să verifice cu atenție detaliile propuse, să consulte un specialist de la Linia fierbinte pentru migrație sigură și antitrafic 0 800 77777. Ziua Europeană împotriva Traficului de Persoane a fost desemnată de Comisia Europeană în 2007 pentru a combate traficul de ființe umane sub toate formele sale.

Am obosit. Tare am obosit... Nu e prima dată când simt că lumea parcă n-are loc pentru mine. Știu că nu e corect acest gând, dar e cu mine permanent, mai ales când mă gândesc la momentele de acum câțiva ani și la adolescența mea care, așa grea cum era, mi-a fost furată, bucățică cu bucățică. Frigul ăsta de octombrie îmi amintește de serile acelea, când lupii veneau la oi. Nu știu de ce, dar mereu fac paralela asta. Așa am simțit. Eu eram oaia, iar ei lupii. Doar că, spre deosebire de oi, eu n-aveam de partea mea niciun cioban care să mă apere. Eram singură. Complet singură. Acum sunt aici, în liniștea mea, cu păturica pe picioare și lumina caldă în cameră, dar simt că în mine încă plouă. Nu-mi trece, oricât aș încerca. Și doare. Doare altfel, dar tot doare. N-am crezut vreodată că o să pot povesti asta. De câte ori închid ochii, mă întorc acolo, la stână, în frig, lăsată singură, cu urletele mele care n-au ajuns nicăieri. S-au pierdut undeva, între cer și pământ. Nu e prima dată când mi-a făcut rău…Îmi provocase suferință și până atunci, însă eu eram mică și nu înțelegeam. El știa prea bine că n-am pe nimeni. Că mama muncește pe unde apucă și că, de cele mai multe ori, oboseala și băutura o făceau să uite că mai are un copil acasă. La fel, știa că tata nu mai e. A profitat de asta de fiecare dată. Mă bătea des până mă lăsa țeapănă. Eram pur și simplu o bucată de carne care respira. Se năpustea asupra mea din senin, fără ca măcar să înțeleg de ce. Se aprindea din nimic și devenea un monstru ori de câte ori mă vedea. Dinții aceștia din față nu-i aveam atunci, la cât de tare mă lovea. Țin minte și acum amorțeala aceea și gustul de sânge… și cum m-a tras spre mașină. M-a dus la o stână și au făcut tot ce se putea mai rău cu mine. Da, vorbesc la plural pentru că aducea și pe alții. Monștri și ei. Numai să mor nu m-au lăsat. Acolo m-au ținut cam 2 săptămâni, ziua mă impunea să lucrez, dar noaptea se îmbăta și făcea tot ce voia cu mine. Nu știam dacă mai prind ziua următoare. Dacă nu făceam cum voiau, mă loveau până nu mai puteam. Nu mai puteam să-mi dau seama ce se întâmplă de la atâta durere. Știam doar că trebuie să rezist... și să tac, să nu-l înfrunt, mai ales când e beat. De-acolo am fugit. Nu mă întrebați cum că singură nu-mi dau seama. Dacă rămâneam încă o noapte, nu mai ieșeam vie de-acolo. Precis că ajungeam aruncată prin vreo pădure și nici nu m-ar fi căutat nimeni. a trecut mult și iar m-a găsit. M-a văzut când mergeam pe drum și m-a luat la el acasă. M-a ținut acolo 5 zile. Îi lăsa și pe alții să vină. În fiecare zi mă dădea și lor. Erau 3 și râdeau de mine. Mă punea să fac sex cu ei. Nu mai aveam lacrimi. Din palme, pumni și picioare nu ieșeam. Orice le pica în mână, cu aceea mă băteau dacă nu făceam cum vor ei. Când cădeam, mă ridicau doar ca să mă lovească iar. Țin minte că la un moment dat au luat o brichetă și un spray și m-au ars… acolo jos, râdeau ca nebunii în timp ce eu țipam. Țigările tot de picioarele mele și le stingeau. Mi-au tăiat și părul cu o mașină de tuns. Părul despre care toată lumea zicea că e cel mai frumos lucru la mine. Mă umileau în toate felurile posibile. Și în tot timpul ăsta, își băteau joc de mine... fiecare, pe rând. Am fost atinsă și penetrată fără să vreau, în toate felurile… și cu chestii pe care mi-e greu să le numesc. Eu știu cum arată iadul. Uneori, acesta e printre oamenii care profită de slăbiciunea ta. L-am simțit pe pielea mea. Dar nu mai vreau despre el să vorbesc. Despre el am obosit să povestesc. Despre mine vreau să spun acum. Sunt bine în prezent. După tot ce-a fost cu mine, am avut noroc că cineva a auzit ce pățisem. V-am spus că mama era mereu plecată, iar când venea, mirosea a muncă, a alcool și a renunțare. Asta a și privat-o de dreptul de a mai fi alături de mine. Cineva străin a spus poliției despre mine. Și cred că a trimis-o Dumnezeu la mine, pe femeia aceea cu ochii blânzi. O văd și cum în minte. Nu-mi amintesc bine de unde a zis că vine, dar paremi-se mi-a spus ceva de „echipa de asistență” [1]. Eu nu știam ce înseamnă asta, dar pentru mine au fost prima dovadă că lumea mai are și oameni care nu lovesc. Ea mai avea o colegă și amândouă mi-au promis că voi fi bine și că iadul în care am fost atât de mult timp a rămas în urmă. au dus într-un loc nou. Am început să plâng când am văzut că era liniște, cald și curat. La început, m-a speriat liniștea de-acolo. Era prea multă. Prea străină. Mi-au pus întrebări. Mi-au oferit ceai. Mi-au spus că pot vorbi deschis. În timp ce rosteam cuvinte, simțeam și eu și ei, cum aerul se rupea în două. În timpul audierii am spus tot. Parcă se rupeau din mine cuvintele, unul câte unul. N-am putut să țin nimic în mine. Simțeam că, dacă nu le spun atunci, o să rămână cu mine toată viața. Ele au rămas, acolo, în suflet, dar trebuiau să iasă, ca să se facă dreptate. A urmat un lung și greu proces în care doamnele care-mi ofereau asistență, mă ajutau să mă vindec. Tot ele au fost cele care au făcut ca să pornească o cauză penală împotriva celor 3 monștri și, în cele din urmă, m-au asigurat că ei vor plăti pentru tot răul pe care mi l-au făcut. În capul meu încă era un haos și un întuneric pătrunzător, care parcă nu voia să plece nicăieri. Doamnele acelea (mai târziu mi-am amintit că una era psiholoagă, iar alta avocată) m-au ajutat să mă adun și să nu mai trăiesc cu frică tot timpul. Îmi era greu să accept că pericolul, care a fost cu mine tot timpul, a trecut. Ca să fiu în siguranță, m-au dus la un centru special. Și acolo am dat peste niște doamne care m-au ajutat să fiu mai bine cu mine și cu cei din jur. Sunt atât de recunoscătoare și îi mulțumesc bunului Dumnezeu că a lucrat prin acești oameni și că nu m-a lăsat să mă prăpădesc pe undeva pe drum. La Centru învăț lucruri noi, mă redescopăr și sunt înconjurată de oameni care nu mi-ar face rău niciodată. Am urmat niște cursuri de machiaj, iar acum mă gândesc să merg la școala profesională să devin bucătar. Angajații centrului cred în mine și zilnic îmi spun că voi ajunge departe. Știți? Am început și eu să cred în asta, că pot mai mult. Că nu mă definește pe mine răul pe care l-am simțit în viața mea. Vorbesc des cu doamnele care m-au adus aici la centru. Ele continuă să-mi fie alături când am nevoie de ele, chiar și când li se termină programul de lucru. Acum câteva luni, în martie dacă nu mă înșeală memoria, mi s-a făcut dreptate. Am aflat că cei trei monștri care mi-au făcut atât de mult rău au primit pedepse mari, ani grei de închisoare. Unul 19 și alții doi câte 25. E greu să cred că s-a terminat. Știu că asta nu șterge tot ce am trăit, dar măcar știu că nu vor mai putea să facă rău altcuiva așa cum au făcut mie. Sunt Mihaela și asta a fost povestea mea de reziliență. Dacă ai ajuns până aici, te rog să susții echipa de asistență care m-a ajutat pe mine și continuă să ajute și alți copii ca mine să li se facă dreptate. Poți contribui pentru siguranța noastră printr-o donație AICI. Contribuția ta o va ajuta pe doamna psihologă să continue să vină la mine, să mă ajute să mă refac emoțional și să cresc un adult integrat, fără frică, în siguranță și cu mai multă încredere în mine. Notă: Această istorie este bazată pe fapte reale. [1] Echipa de Asistență a Copilului (EAC) din cadrul Centrului Internațional “La Strada”.

Spre deosebire de celelalte zile, acea dimineață de marți părea mai liniștită. Tura consilierilor tocmai se schimbase și biroul se trezise la viață cu acea energie familiară - de grijă, cumpătare și atenție - care pulsează fiecare colț din micul spațiu al Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete. Un apel din acea dimineață avea să lase o amprentă adâncă asupra noastră și să rămână cu noi pentru mult timp înainte.  La capătul firului era tatăl lui M., disperat, căutând dreptate pentru fiica sa. «Nimeni nu face nimic. Ajutați-ne, vă rog.», ne-a spus cu vocea tremurândă. M. era unica sa fiică. Tânără, cu visuri mărețe, care s-au spulberat în acea dimineață. Tocmai își revenise după pierderea conștiinței. Nu în noaptea violului, când fragmentele evenimentelor se pierduseră din memorie, ci dimineața, când realitatea crudă i s-a revelat în toată durerea ei și o amorțeală profundă i-a cuprins trupul, ca și cum timpul s-ar fi oprit și lumea ei ar fi încetat să mai existe. În aceeași zi, a fost internată la spital, unde medicii au intervenit asupra uterului și zonei ginecologice, încercând să atenueze durerea fizică. Am găsit-o la spital. Era foarte slăbită. La prima discuție, M. putea parțial reproduce ce i s-a întâmplat. Simțea o rușine profundă în a-și aminti despre noaptea, care i-a schimbat complet viața. Oferindu-i sprijinul nostru prin prezența avocatului și a psihologului, am fost lângă ea. În acea stare de neputință și slăbiciune, pe patul de spital, încă nu putea riposta sau contrazice, dar simțea, poate pentru prima dată, că nu este singură.  Exact acolo, în salonul de spital, în aceeași zi, au fost desfășurate primele audieri legale în prezența specialiștilor. Ulterior, M. a continuat reabilitarea, iar noi am muncit prin birouri pentru a-i apăra interesele și a i se face dreptate. A urmat o perioadă cu multe încercări, cu zile grele și nopți în care frica și rușinea păreau să nu aibă sfârșit, dar și cu momente în care curajul începea să încolțească. Avocata a fost alături de ea la fiecare pas - la poliție, în audieri, în ședințele de judecată - vegheată de dorința de a-i apăra drepturile și de a-i asigura că dreptatea există. Psihologul a parcurs același drum, ghidând-o printre rezistențele familiei și propriile temeri, ajutând-o să-și regăsească încrederea și să reconstruiască fragmentele relațiilor pierdute. Pe parcurs, au ieșit la iveală vulnerabilități ascunse, care o făceau să se simtă și mai rușinată și mai tăcută. Și cum fiecare drum e plin de provocări, cea mai mare în această poveste a fost ca ea să perceapă că familia o poate accepta, într-o comunitate mică, unde toți cunoșteau deja groaza acelei nopți. Provocările, totuși, se țineau lanț. Pe de o parte, ea era fiica a doi pedagogi, crescută într-o familie educată, cu bun-simț; pe de altă parte, făptașii proveneau din medii cu autoritate și influență, oameni care puteau modela deciziile și schimbarea unor demersuri importante. Odată cu provocările care păreau de nedepășit, și acțiunile echipei noastre căpătau forță. Sprijinul nostru a continuat până la pronunțarea sentinței, când instanța a condamnat toți făptașii care au participat la calvarul ei. Trecuse ceva timp de când o asistasem pe M. și tatăl ei, iar în atenția noastră a ajuns din nou o tânără, A., care, la fel ca M., a fost victima unui viol, săvârșit de o persoană de încredere. A. s-a gândit de mai multe ori să își pună capăt zilelor; nu mai avea puterea să fie puternică pentru sine. Întrebată despre ce a făcut-o să spună cu voce tare prin ce trece,  A. ne-a povestit că, după viol, descoperise pe rețelele de socializare contul unei tinere care știa din propria experiență ce înseamnă viol, rușine și blamare. Primise toată încurajarea de care avea nevoie. Uneori, rolul nostru depășește eticheta de „specialiști de protocol”.” Devenim acel umăr nevăzut care dă putere unei inimi să continue. Dacă ești victima unui abuz sau cunoști pe cineva, apelează la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008. Ajutorul e mereu aproape, gratuit și confidențial.  

La începutul noului an școlar, Centrul de Siguranță Digitală în parteneriat cu autoritățile naționale lansează  campania de informare „Siguranță digitală pentru fiecare copil!”. Campania națională are scopul de a promova serviciul www.siguronline.md, unicul serviciul specializat în abordarea riscurilor digitale la care sunt expuși copiii și tinerii din Republica Moldova, dar și Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii 116 111 (www.telefonulcopilului.md), ca mijloc de comunicare și referire la domeniul protecției și asistenței copiilor. Conform datelor naționale, în primul semestru al anului 2025, au fost recepționate 237 adresări pe www.siguronline.md, privind diferite provocări ale copiilor în mediul digital. La fel, în primul semestru al anului 2025, au fost înregistrate 1246 de raportări de materiale privind abuzul sexual asupra copiilor (MASC), toate fiind găzduite pe serverele companiilor din țară. În parteneriat cu poliția și furnizorii de servicii au fost înlăturate 2105 materiale ilegale. 1 din 3 conținuturi înlăturate reprezentau imagini cu conținut sever (copiii până la 13 ani, implicați în activități sexuale sau reprezentarea explicită a organelor genitale). În 79% dintre cazuri, durata medie de înlăturare a fost de până la 2 zile. Printre cele mai problematice tendințe sesizate sunt: Cazuri de bullying cibernetic, cu înregistrarea video a acțiunilor de violență, înjosire sau umilire a copiilor; Scăderea considerabilă a vârstei copiilor reprezentați în materiale privind abuzul sexual, majoritatea având vârsta de până la 12 ani; Publicarea tot mai frecventă a imaginilor intime a copiilor cu scopul denigrării reputației acestora; Durata excesivă de utilizare a tehnologiilor și lipsa de informare  a părinților și îngrijitorilor despre cum pot stabili limite sănătoase în relația cu tehnologia. Campania de informare se va desfășura în perioada lunilor septembrie – noiembrie curent și va include mai multe acțiuni, printre  care organizarea primei lecții la disciplina „Dezvoltare personală” cu tema siguranței online pentru elevi, lansarea unui spot informativ pentru publicul larg,  de prezentare a serviciilor celor 4 componente ale Centrului de Siguranță Digitală,  difuzarea unui spot audio cu mesaje pentru părinți, operațiunea de informare „SigurOnline cu poliția” de distribuire a materialelor informative, distribuirea de materiale informative prin librării, centre prietenoase tinerilor și instituții medicale pentru copii, etc. Vor fi elaborate și distribuite resurse informative pentru părinți și îngrjitori despre siguranța copiilor online.  Vor fi organizate sesiuni de informare a părinților și îngrijitorilor, cu scopul de a le oferi cunoștințe practice despre siguranța copiilor în mediul digital. La fel, vor fi organizate ateliere de instruire pentru profesioniștii implicați în protecția copilului, inclusiv asistenți sociali comunitari și specialiști în protecția drepturilor copilului. Campania este rezultatul unui parteneriat între Centrul Internațional „La Strada”, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, și Inspectoratul General al Poliției. Directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu, a subliniat că siguranța digitală a fiecărui copil trebuie să fie o prioritate zilnică pentru noi toți. „Prin această campanie, ne propunem ca Centrul de Siguranță Digitală să fie mai accesibil pentru toți copiii, indiferent de vârstă sau de localitatea în care trăiesc.” Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că protecția copiilor în mediul online constituie o prioritate pe agenda securității, digitalizării și protecției drepturilor copilului, iar siguranța lor reprezintă o componentă a securității naționale. În calitate de membru al rețelei globale INHOPE și partener al Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Interne își îmbunătățește continuu mecanismele de prevenire și răspuns coordonat, pentru ca fiecare copil din Republica Moldova să fie protejat împotriva oricăror forme de abuz și exploatare. Doar prin eforturi comune putem construi un mediu sigur, în care copiii noștri să crească și să se dezvolte armonios. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, susține că sănătatea și bunăstarea copiilor sunt direct influențate de mediul în care aceștia trăiesc și interacționează, inclusiv cel digital. Un copil protejat de riscurile din online este un copil cu șanse mai mari de a se dezvolta armonios. Ministerul Sănătății susține această campanie, care contribuie la crearea unor condiții favorabile pentru o generație sănătoasă, informată și rezilientă. Secretarul de Stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca, a menționat că fiecare copil beneficiază de dreptul fundamental la o copilărie sigură și protejată, inclusiv în mediul digital. Este responsabilitatea noastră colectivă - a societății să asigurăm protecția copiilor, să îi informăm corespunzător și să le punem la dispoziție mecanisme eficiente de sprijin și raportare în situațiile în care se confruntă cu riscuri în spațiul online. Secretarul de Stat al Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a opinat că la început de an școlar, Ministerul Educației și Cercetării își propune să creeze un mediu digital sigur în școli prin instruirea periodică a cadrelor didactice, părinților și elevilor, precum și prevenirea și gestionarea promptă a incidentelor online. „În acest sens, este esențial să implementăm Standardele pentru protecția și siguranța copiilor/elevilor în mediul online, aprobate în anul 2022 de Ministerul Educației și Cercetării”, a specificat oficialul. Secretarul de Stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, a menționat că consolidarea Centrului de Siguranță Digitală e un angajament al Guvernului în procesul de Aderare la Uniunea Europeană. Susținem această campanie și îndemnăm toți furnizorii să se alinieze, pentru a promova informații și resurse utile pentru toți utilizatorii, pentru o lume digitală în siguranță pentru fiecare copil. Amintim că din anul 2022, Centrul Internațional „La Strada” prin intermediul serviciului www.siguronline.md este parte a Programului European SIC+, gestionând Centrul de Siguranță Digitală din Moldova în baza acordurilor de colaborare încheiate cu Ministerul Educației și Cercetării și cu Inspectoratul General al Poliției. Consolidarea Centrului de Siguranță Digitală este parte a angajamentelor Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Această campanie este organizată de Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Inspectoratul General al Poliției și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău și Fondul pentru Parteneriatul Global de Stopare a Violenței Împotriva Copiilor Safe Online.