date si cifre

Содержание

ПРЕДИСЛОВИЕ

ВЫРАЖЕНИЕ ПРИЗНАТЕЛЬНОСТИ

1. РАМКИ ИССЛЕДОВАНИЯ

1.1. Цели, задачи и методология исследования
1.2. Терминология и рабочие понятия

2. ХАРАКТЕРНЫЕ ЧЕРТЫ И МАСШТАБ ФЕНОМЕНА ТОРГОВЛИ ДЕТЬМИ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА

2.1. Краткий исторический обзор
2.2. Масштаб феномена торговли детьми
2.3. Причины латентности феномена торговли детьми
2.4. Специфика торговли детьми внутри страны
2.5. Среднестатистический портрет ребенка — жертвы торговли детьми

3. МЕХАНИЗМ ТОРГОВЛИ ДЕТЬМИ

3.1. Вербовка
Среднестатистический портрет вербовщика
Места вербовки
Способы вербовки
3.2. Перевозка, передача и укрывательство
Способы пересечения границы
Виды транспорта, используемые при перевозке
Передача–получение и укрывательство
3.3. Эксплуатация
Страны назначения
Формы эксплуатации
Условия эксплуатации
Способы воздействия, используемые при эксплуатации

4. ПРОЯВЛЕНИЕ ФЕНОМЕНА ДЕТСКОГО СЕКС-ТУРИЗМА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА

ВЫВОДЫ И РЕКОМЕНДАЦИИ

Аннотация

Новое исследование Международного центра «Ла Страда», Молдова, является попыткой представить качественные, а также некоторые количественные характеристики феномена торговли детьми в Республике Молдова, тенденций в его эволюции, а также его связь с феноменом детского секс-туризма, который в последнее время стал проявляться в Молдове.

В ходе исследования были проанализированы статистические данных различных организаций- активных участников противодействия торговле людьми, проведен опрос 30 экспертов по проблематике из 19 различных организаций, а также анализ описаний 105 реальных случаев торговли детьми и 25 случаев детского секс-туризма, составленных специалистами Международного центра «Ла Страда» при идентификации пострадавших.

В отчете об исследовании представлена информация о:

• масштабе феномена торговли детьми и причинах латентности его проявления;
• средне-статистическом портрете ребенка, пострадавшего от торговли детьми и факторах, повышающих уязвимость детей к вовлечению в ситуацию торговли детьми;
• существующих моделях торговли детьми (транснациональной и национальной);
• основных элементах и признаках торговли детьми (способах вербовки и перевозки, формах и условиях эксплуатации, а также применяемых преступниками методов воздействия/контроля над детьми);
• проявлении феномена детского секс-туризма в Молдове и его связи с феноменом торговли детьми.

Авторская интерпретация статистических данных и теоретические построения сопоставляются в отчете с описаниями реальных случаев, а также комментариями экспертов различных организаций. Отчет завершается выводами и рекомендациями.

Международный центр «Ла Страда», Молдова, провел исследование в рамках Проекта «Дополнительные меры по борьбе с торговлей детьми в Молдове», осуществляемого в сотрудничестве с итальянской неправительственной организацией - Associazione ITAKA Ong-Onlus за счет гранта Европейской Союза.

Cuprins

Sumar executiv

Introducere

I. Notiuni de lucru. Cadrul legal al Republicii Moldova

II. Principii generale de desfasurare a audierii copilului

II .1. Cunoasterea specificului lucrului cu copiii
Profilul social al copilului victima
Procesele cognitive si comportamentul copilului
Diferentele de varsta si gen
Concluzii
II . 2. Abordarea multidisciplinara a cazurilor
Componenta echipei multidisciplinare
Pregatirea profesionala a membrilor echipei multidisciplinare
Baza legislativa si stiintifico-didactica
Rolul specialistilor implicati in audierea copiilor
Implicarea psihologului in desfasurarea audierii
Planificarea in comun a audierii
Referirea cazurilor si acoperirea nevoilor copiilor victime-martor
Frustrarile profesionale
Concluzii
II . 3. organizarea si desfasurarea audierilor
Valoarea audierii
Etapele audierii
Pregatirea copilului pentru audiere
Nevoile copiilor
Inceperea audierii
Conducerea audierii
Finalizarea audierii
Evaluarea audierii
Concluzii

III. Practici curente de audiere a copilului in Republica Moldova

Concluzii si recomandari

Adnotare

Realizat de Centrul International „La Strada” cu suportul OSCE, Misiunea in Moldova, in perioada 2008-2009, raportul de evaluare rapida a practicilor curente de audiere a copiilor victime-martori e axat pe analiza sumara a practicilor nationale curente de audiere a copiilor, victime-martori ai traficului de copii/exploatarii sexuale comerciale. Este compartimentat in 3 capitole – Notiuni de lucru. Cadrul legislativ al Republicii Moldova (I), Principii generale de desfasurare a audierii copilului (II) si Practica curenta de audiere a copilului in Republica Moldova (III) – ultimul avand ca repere 3 criterii de baza ce au servit drept de obiective:
• Cunoasterea specificului lucrului cu copiii (reflectarea perceperii marturiilor copilului de catre specialisti, determinata de nivelul cunoasterii nevoilor, precum si a particularitatilor de dezvoltare ale copilului).
• Abordarea multidisciplinara a cazurilor (cum inteleg diferiti specialisti abordarea multidisciplinara a cazului, functiile si rolul membrilor echipelor multidisciplinare, formate in scopul asistentei copiilor abuzati).
• Organizarea si desfasurarea audierii (identificarea practicilor nationale de organizare a audierilor copiilor din perspectiva abordarii multidisciplinare a cazului).

Evaluarea si-a propus drept obiectiv sa constate daca aceste practici corespund standardelor internationale in domeniul drepturilor copiilor si, in special, in ce masura este echilibrat interesul suprem al copilului cu interesele justitiei.

Principalele concluzii:

• Desi calitatea informatiei oferite de victima este importanta pentru asigurarea unei investigari eficiente, specialistii nu poseda tehnicile adecvate stabilirii relatiei de incredere cu victima sau conducerii unei audieri eficiente; in audierea victimei se conduc fie de observari ale tehnicii de lucru a colegilor, fie de intuitia personala.
• Chiar daca exista stipulari directe ce obliga ofiterul de urmarire penala sau procurorul sa stabileasca o tactica de intervievare care sa nu prejudicieze psihicul copilului, practica nationala de audiere denota ca acestia sunt supusi intervievarii de multiple ori, de persoane diferite, asupra lor exercitandu-ce presiuni spre a obtine informatie specifica, fapt care actioneaza negativ asupra copilului, prejudiciaza calitatea informatiei si buna desfasurare a procesului.
• De cele mai dese ori audierea are loc in cabinetul reprezentantului organelor de drept, adesea in prezenta mai multor colaboratori in oficiu, cu intreruperea audierii si alte incomoditati.
• Majoritatea specialistilor din structurile de stat formeaza echipe multidisciplinare ad-hoc sau in cazuri cand nu e posibil a lucra individual, pe cand cei din ONG-uri prefera formula echipei multidisciplinare in toate cazurile asistate.

Pornind de la aceste concluzii, autorii recomanda instruirea permanenta a profesionistilor care lucreaza cu copiii victime-martori, specializata in domeniul instrumentelor si documentelor nationale si internationale in materia drepturilor copilului si audierii acestuia, instituirea mai multor localuri speciale pentru intervievare cu inregistrarea audio si video a marturiilor copilului, micsorarea numarului de audieri si reducerea victimizarii copilului, valorificarea bunelor practici, atat nationale, cat si mai ales internationale de audiere a copiilor victime-martori, o conferinta internationala privind studiul notiunilor „interviu investigativ” si definirea unor recomandari, principii, unanim acceptate de organizare si desfasurare a audierilor, care ar putea servi ulterior de principii-standard in contextul dat.

Cuprins

Succint despre prezenta editie

I. EXPERIENTA REPUBLIUCII MOLDOVA

Introducere

I. 1. Terminologia
I. 2. Baza normativa privind acreditarea in sfera sociala
I. 3. Obiectul acreditarii. Acreditarea prestatorilor de servicii sau acreditarea serviciilor? Sfera de aplicar
I. 4. Organele care realizeaza acreditarea
I. 5. Scopurile acreditarii. Criterii de acreditare /cerinte fata de solicitant
I. 6. Procedura de acreditare. Consecintele refuzului acreditarii
I. 7. Finantarea procedurii de acreditare
I. 8. Perioada acreditarii
I. 9. Monitorizarea activitatii organizatiilor acreditate
I. 10. Acreditarea si licentierea
I. 11. Acreditarea si standardizarea calitatii serviciilor
I. 12. Interdependenta acreditarii de pregatirea profesionala si atestarea specialistilor

II. ACREDITAREA SI LICENTIEREA PRESTATORILOR DE SERVICII SOCIALE IN ALTE TARI
II.1. Reglementarea de catre stat a activitatii ONG-urilor, prestatoare de servicii, in Bulgaria
Fundatia „Asociatia Animus” /La Strada Bulgaria
II. 2. Acreditarea ONG-urilor in Serbia
Organizatia neguvernamentala „ASTRA”, Republica Serbia

INCHEIERE (Concluzii, recomandari)

Adnotare

Cea de-a cincia editie a publicatiei tematice „LA STRADA EXPRESS” este consacrata temei acreditarii prestatorilor de servicii sociale si dezvolta tematica celor dedicate diferitelor aspecte ale crearii mecanismului de referire a victimelor traficului de fiinte umane pentru asistenta si protectie. Aceasta idee a fost promovata de Centrul International „La Strada” inca din 2004 , ulterior trezind interes, iar din 2006 incepe implementarea ei in practica in cadrul unui proiect-pilot. Peste un an, cu sustinerea Centrului International „La Strada”, a Organizatiei Internationale pentru Migratie, Misiunea in Moldova, si a Oficiului Natiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor si Criminalitatii (UNODC), a fost elaborata Strategia Sistemului national de referire pentru protectia si asistenta victimelor si potentialelor victime ale traficului de fiinte umane (SNR), in prezent el functionand deja in 16 raioane si municipiile Cisinau, Balti, urmand a fi extins treptat in intreaga republica. Totodata, continua crearea bazei juridico-normative necesare, inclusiv elaborarea Regulamentului privind acreditarea serviciilor de protectie si asistenta a victimelor si potentialelor victime ale traficului de fiinte umane, ce urmeaza a fi gata la finele anului 2011. Acreditarea organizatiilor prestatoare de servicii victimelor traficului de fiinte umane urmeaza a fi parte din mecanismul comun de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, care vizeaza interesele tuturor ONG-urilor ce activeaza in acest domeniu.

Prezenta publicatie este o incercare de analiza a practicii existente in domeniu si, totodata, o expunere a perceptiilor specialistilor Centrului despre cum ar trebui sa fie mecanismul de acreditare. O cercetare intreprinsa anterior publicarii si-a propus sa identifice particularitatile mecanismelor de acreditare a prestatorilor de servicii din diverse sfere, inclusiv terminologia utilizata, obiectul si scopurile acreditarii, criteriile de acreditare, organele care infaptuiesc acreditarea, procedura, controlul activitatii organizatiei acreditate etc. Un accent deosebit s-a pus pe determinarea legaturii dintre acreditare si licentiere, standardizarea lucrarilor si serviciilor, estimarea corespunderii serviciilor, pregatirea si perfectionarea personalului, atestarea cadrelor. Anume materialele cercetarii au servit ca temelie pentru prezenta publicatie.

Speram ca prezenta publicatie sa trezeasca interesul partenerilor din organizatiile neguvernamentale si structurile guvernamentale, sa serveasca drept baza pentru dezbateri si aport la elaborarea politicii de stat in directia acreditarii, inclusiv a ONG-urilor in sfera serviciilor sociale.

Cuprins

1. Informatie succinta despre Conferinta Internationala

2. Agenda

3. Cuvant de salut

Victor Stepaniuc, viceprim-ministru al Republicii Moldova, Presedintele Comitetului National pentru combaterea traficului de umane
Lucia Gavrilita, viceministrul protectiei sociale, familiei si copilului, Republica Moldova

4. Rapoarte nationale

4.1. Dezvoltarea Mecanismului National de Referire pentru sustinerea si protectia victimelor traficului de fiinte umane in Bulgaria
Ivanka Georgieva, Comisia Nationala pentru combaterea traficului de fiinte umane
4.2. Cooperarea institutiilor guvernamentale si organizatiilor non-guvernamentale din Republica Belarus in domeniul combaterii traficului de fiinte umane
Irina Alkhovka, Societatea Obsteasca “Asociatia belorusa a tinerelor femei crestine”/”La Strada” Belarus
4.3. Experienta Republicii Moldova in crearea si dezvoltarea Mecanismului National de Referire a persoanelor traficate pentru acordarea asistentei si protectiei
Tatiana Fomina, Centrul International „La Strada” Moldova
4.4. Raport analitic privind Mecanismul National de Referire pentru victimele traficului de fiinte umane in Romania
Maria Cristina Tauber, expert independent
4.5. Mecanismul National de Referire pentru protectia si asistenta victimelor traficului de fiinte umane. Experienta Ucrainei
Natalka Ostas, expert independent

5. Alocutiunile expertilor internationali

5.1. Implementarea MNR – lectii insusite
Alina Brasoveanu, OSCE/ODIHR, Varsovia
5.2. Protejarea drepturilor persoanelor traficate ca baza a MNR
Marieke van Doorninck, Asociatia Internationala “La Strada”, Olanda
5.3. Identificarea si autoidentificarea persoanelor traficate
Norbert Cyrus, Institutul de Cercetari Sociale din Hamburg, Germania
5.4. Intoarcerea si estimarea riscului pentru victimele traficului
Richard Danziger, OIM, Geneva
5.5. Persoanele traficate si justitia penala: implicarea intereselor potential contradictorii in cadrul MNR
Silke Albert, UNODC, Viena
5.6. Mecanismele Nationale si Transnationale de referire: provocari si solutii
Elisa Trossero, ICMPD, Viena
5.7. Experienta si lectiile insusite la crearea MNR in Serbia
Alexandra Vidojevic, OSCE/ODIHR, Varsovia

6. Rezultatele activitatii in grupuri

6.1. Grupul de lucru nr. 1. Protectia datelor cu caracter personal in cadrul MNR
6.2. Grupul de lucru nr. 2. Compensatii pentru victimele traficului de fiinte umane
6.3. Grupul de lucru nr. 3. Forme de cooperare in cadrul MNR
6.4. Grupul de lucru nr. 4. Rolul guvernului si societatii civile in elaborarea si functionarea MNR

7. Concluziile si recomandarile Conferintei

7.1. Concluziile si recomandarile facute de catre expertii nationali pentru tarile raportoare
7.2. Concluziile si recomandarile expertilor internationali
7.3. Concluziile si recomandarile grupurilor tematice de lucru

7.Anexe

Anexa 1. Lista participantilor
Anexa 2. Informatie succinta despre expertii care au luat parte la pregatirea si desfasurarea conferintei

adnotare

Prezentul titlu intruneste materialele ?onferintei Internationale de la Chisinau, in limbile romana, rusa si engleza, incluse sub titlul de Raport dupa redactarea lor, luandu-se in considerare observatiile si completarile membrilor Comitetului Consultativ. Materiale care constituie estimarile critice ale rezultatelor implementarii Mecanismelor Nationale de Referire (MNR) pentru asistenta si protectia victimelor traficului in 5 tari-raportoare selectate (Bulgaria, Belarus, Moldova, Romania si Ucraina) si recomandarile pentru avansarea bazei teoretice a MNR si implementarea lui practica, precum si un sir de considerente ale unor experti in domeniu de la organisme internationale de prestigiu, ca Asociatia Internationala “La Strada” (Olanda), ICMPD (Viena), Institutul de Cercetari Sociale din Hamburg (Germania), Organizatia Internationala pentru Migratiune (Geneva), OSCE/ODIHR (Varsovia), UNODC (Viena).
Conform unei definitii deja consacrate MNR este o structura de colaborare, in cadrul caruia organele de stat isi indeplinesc obligatiile lor privind apararea si respectarea drepturilor omului in raport cu victimele traficului, coordonandu-si in plan strategic eforturile cu societatea civila si alti subiecti, preocupati de victimele traficului de persoane. Implementarea MNR a fost initial recomandata prin Planul Anti-Trafic al OSCE, aprobat de Consiliul Ministrilor in decembrie 2003 la intalnirea de la Maastricht, precum si de Indrumarul Practic “Mecanisme Nationale de Referire a victimelor traficului de fiinte umane. Conjugand eforturile pentru protectia drepturilor persoanelor traficate”, publicat in in 2004 de OSCE/ODIHR. MNR, in esenta sa, este un institut democratic si joaca un rol important in dezvoltarea democratiei in tara, faciliteaza formarea si dezvoltarea unui stat bazat pe norme de drept. Valoarea conceptului MNR consta in inoportunitatea suportarii unor cheltuieli speciale pentru crearea lui. Cresterea eficacitatii protectiei drepturilor victimelor traficului si eficacitatii intregului sistem de contracarare a traficului de fiinte umane se datoreaza nu atat crearii carorva structuri noi in tara, cat dezvoltarii cooperarii intre organizatiile-participante, cresterii calitatii lucrului, utilizarii unor abordari noi etc.
La 5 ani din momentul adoptarii Planului Anti-Trafic al OSCE, mai multe tari au intreprins un sir de masuri pentru implementarea MNR, fiecare acumuland experienta sa proprie (pozitiva si negativa). De rand cu aceasta, la nivel international au fost intreprinse masuri pentru dezvoltarea bazei teoretice – cu sustinerea Centrului International pentru Dezvoltarea Politicilor Migrationiste a fost elaborat Proiectul recomandarilor regionale pentru crearea Mecanismelor Transnationale de Referire a victimelor traficului in Europa de Sud-Est. Generalizarea experientei practice a diferitelor tari, dezvoltarea conceptului despre elementele si principiile MNR, identificarea noilor elemente, abordari si a specificul avansarii conceptului MNR in diferite tari, imbogatirea bazei teoretice si elaborarea noilor recomandari in acest domeniu au constituit de fapt obiectivele forului international de la Chisinau.
In cadrul grupurilor de lucru au fost elaborate un sir de concluzii si recomandari, de care specialistii si toti cei interesati de activitatile anti-trafic pot lua cunostinta din prezentul Raport si care, speram le vor fi utile in activitatea lor de zi cu zi.

Cuprins

Cuvant inainte la cea de-a patra editie

I. FENOMENUL VIOLENTEI DOMESTICE IN REPUBLICA MOLDOVA

I.1. Violenta in familie: definitii si notiuni asociate

• De ce „violenta in familie”?
• Cum trateaza problema violentei in familie legislatia autohtona?
• Cum este definita notiunea „violenta in familie” in actele internationale?

I.2. Proportiile fenomenului in Republica Moldova si in lume
• Care sunt statisticele oficiale ale fenomenului?
• Ce spun „statisticele” societatii civile?

I.3. Violenta in familie: cauze si consecinte
• Ce cred victimele despre violenta in familie si cauzele acestui fenomen
• Opinia expertilor, specialistilor despre cauzele si consecintele violentei domestice
• Ce crede opinia publica despre violenta in familie si cauzele acesteia
• Este sau nu saracia o cauza a violentei in familie?

II. NEVOILE VICTIMELOR VIOLENTEI DOMESTICE SI SERVICIILE DISPONIBILE

II. 1. De ce asistenta au nevoie victimele violentei domestice
• Violenta domestica: intre stereotipuri si moralitate
• Ce le sfatuieste populatia pe victimele violentei domestice
• Ce stiu victimele despre serviciile de asistenta sau accesul la ele?

II. 2. Gradul de satisfacere a nevoilor victimelor

• Ne multumim cu putinul existent
• Cui si cat de des se adreseaza victimele

III. ACTIVITATI DE PREVENIRE A VIOLENTEI ASUPRA FEMEII SI SERVICII DISPONIBILE VICTIMELOR

III. 1. Tipurile activitatilor de prevenire a violentei in familie

• Activitati de informare si sensibilizare
• Activitati adresate factorilor de decizie si grupurilor profesionale

III. 2. Activitatile de asistenta a victimelor violentei domestice

• Etapele de asistenta si standarde minime
• Tipurile si calitatea serviciilor/interventiilor oferite victimelor violentei in familie
• Aria geografica a activitatilor de prevenire/serviciilor de asistenta

IV. ASPECTE ALE CONTRACARARII VIOLENTEI DOMESTICE IN EXPERINETA COLEGILOR STRAINI

IV. 1. Donka Petrova, Asociatia ANIMUS (Bulgaria). Violenta domestica in viata cuplului

IV. 2. Ruth Rasni, L.O. – Combat Violence Against Women (Israel). Linia Fierbinte – un colac de salvare pentru femeile si copiii abuzati

IV. 3. Jeniffer Gentile, Viktoria Kristiansson, Centrul National pentru Persecutarea Violentei Asupra Femeilor, Institutul de Cercetari al Procurorilor Americani (SUA). Abordand judecatile privind violenta domestica din perspectiva procesual-orientativa

Concluzii si recomandari

adnotare

Cea de-a patra editie a publicatiei tematice „La Strada EXPRESS” este una aparte fata de celelalte, ea abordand o tema relativ mai ampla, cum este violenta in familie, in special, violenta asupra femeii. Tema nu a fost aleasa deloc intamplator si nu e straina autorilor. Or, pe parcursul celor peste sapte ani de activitate a Centrului International „La Strada”, ei au avut nenumarate motive sa se convinga ca traficul de fiinte umane se afla intr-o legatura direct proportionala cu violenta in familie. „Mai multe cercetari intreprinse in decursul acestor ani ne-au demonstrat ca lipsa intelegerii reciproce intre parteneri in cuplu sau prezenta violentei psihologice ori fizice este unul dintre factorii declansatori in decizia de a pleca peste hotare si, implicit, un risc in plus de a nimeri in mrejele traficantilor”, se precizeaza in prefata editiei.
Principalele momente pe care autorii si le-au propus sa le elucideze in acest numar tin de notiunea violentei in familie, proportiile fenomenului, cauzele si consecintele violentei in familie, identificarea si analiza nevoilor victimelor violentei domestice, dar si serviciile disponibile pe acest segment social (adica de ce asistenta beneficiaza victimele fenomenului si ce activitati de prevenire se desfasoara in Moldova). Totodata s-a incercat detectarea lacunelor si lipsurilor la capitolul dat si o prefigurare „pe masura competentei si informarii”, a unor sugestii si recomandari.
Editia a fost precedata de o evaluare rapida a problemei (click aici), precum si de un sondaj al opiniei publicului larg asupra fenomenului violentei in familie, realizat in comun cu Compania „Magenta Consulting” SRL (click aici).
In general, subiectele abordate se intemeiaza pe opiniile si sugestiile mai multor experti in problema, reprezentanti ai ONG-urilor, structurilor de stat, organizatiilor interguvernamentale, active in domeniu, precum si ale specialistilor, reprezentanti ai diferitelor grupuri profesionale (asistenti sociali, psihologi, medici de familie, politisti, judecatori, care, in virtutea mandatului de serviciu, se confrunta cu diverse cazuri de violenta in familie). De rand cu acestea, autorii s-au mai „documentat” despre fenomen si din prima sursa, adica de la insasi victimele violentei in familie, femei, care au suferit sau sufera de violenta. „In acest context ne-a interesat atat opinia victimelor violentei domestice, care au trecut si printr-o experienta de trafic cu fiinte umane, cat si victime exclusiv ale violentei in familie, care au beneficiat de o asistenta specializata (de exemplu, beneficiarele Asociatiei Obstesti „Refugiul Casa Marioarei”), mai precizeaza autorii.
In prezenta publicatie au fost incluse de asemenea si cateva articole cuprinzand experienta unor organizatii de peste hotare (Israel, Bulgaria, SUA).
Editia este destinata specialistilor, a caror activitate tine de contracararea violentei in familie, si in primul rand a celor, care, in virtutea activitatii lor, vin in contact cu victimele violentei in familie (dar si cu agresorii), sunt abilitati, dar si responsabili de a lua anumite masuri de prevenire, protectie sau asistenta. Autorii spera ca materialul va fi utilizat pentru elaborarea unor politici, directii de activitate, dar si ca schimb de experienta atat pentru specialisti, cat si pentru ONG-urile care activeaza in domeniu, va fi o sursa utila de informare pentru reprezentantii autoritatilor publice de orice nivel, ce sunt chemati sa definitiveze politica interna a republicii, a regiunii privind eradicarea fenomenului, precum si pentru toti cei interesati de problema prevenirii si combaterii violentei in familie.

adnotare

Calitatea planurilor de (re)integrare influenteaza intreg procesul de asistenta a victimelor, iar intensitatea si durata acestuia urmeaza a fi alese in functie de necesitatile victimelor si de profilul psiho-social al beneficiarelor. Un rol important in aprecierea calitatii planurilor de (re)integrare, a concordantei intre timpul si resursele alocate, il are procedura de evaluare a succesului (re)integrarii.
In scopul prezentarii si analizei planurilor de (re)integrare existente, elaborarii unor recomandari pentru Planul de reintegrare din cadrul Sistemului National de Referire, Centrul International „La Strada” a initiat, in octombrie 2007, cel de-al IV-lea Atelier de Bune Practici. Realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Danemarcei, Atelierul a fost organizat in cadrul Programului de consolidare a capacitatii nationale in domeniul antitrafic, lansat in 2004, fiind destinat asistentilor sociali, participanti la programul Sistemului National de Referire, coordonatorilor de program, managerilor in domeniul asistentei victimelor traficului de fiinte umane.
Prezenta editie constituie o compilare a Planurilor de reintegrare ale organizatiilor din Republica Moldova, o prezentare a metodologiei de lucru privind evaluarea necesitatilor beneficiarului, a lucrului echipei multidisciplinare, a elementelor Planurilor de reintegrare, cuprinzand si o serie de recomandari pentru elaborarea unui Plan comun de (re)integrare la nivel de stat. Autorii publicatiilor, reprezentanti ai mai multor organizatii (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Republica Moldova, Organizatia Internationala pentru Migratie, Misiunea in Moldova, Terre des Hommes, Centrul de Prevenire a Traficului de Femei), spera ca aceste practici si recomandari vor fi utile specialistilor din organizatiile de stat si neguvernamentale, participante la Sistemul National de Referire, precum unei colaborari ulterioare cu cei carora le este destinata.

Cuprins

1. Nota asupra editiei

2. Planul individual de protectie. Experienta Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

3. Planul de reintegrare. Experienta Terre des Hommes

4. Planul Individual de Asistenta. Experienta Organizatiei Internationale pentru Migratie

5. Planul individual de reintegrare. Experienta Centrului de Prevenire a Traficului de Femei

6. Planul de reintegrare. Recomandari

Cuprins

Introducere

Cateva cuvinte despre prezenta editie

I. PROBLEME DE TERMINOLOGIE

II. (RE)INTEGRAREA CA UNA DIN ETAPELE ASISTENTEI ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE FIINTE UMANE

III. STRUCTURI CE OFERA ASISTENTA IN REABILITAREA SI (RE)INTEGRAREA VICTIMELOR TRAFICULUI DE FIINTE UMANE

IV. PRINCIPII SI ABORDARI RECOMANDATE IN ACORDAREA ASISTENTEI DE REABILITARE SI (RE)INTEGRARE PERSOANELOR TRAFICATE

V. INFLUENTA PROBLEMELOR DE SANATATE FIZICA SI PSIHICA ASUPRA PROCESULUI DE (RE)INTEGRARE A VICTIMELOR TRAFICULUI

VI. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SUCCESUL (RE)INTEGRARII. EVALUAREA RISCURILOR SI PLANIFICAREA ACTIUNILOR DE DEPASIRE A LOR

• Programe de asistenta a victimelor trafi cului de fi inte umane si eforturile specialistilor
• Capacitatile individuale si motivarea benefi ciarilor
• Sprijinul persoanelor apropiate
• Atitudinea comunitatii
• Evaluarea riscurilor

VII. PLANUL INDIVIDUAL DE (RE)INTEGRARE A VICTIMEI TRAFICULUI DE FIINTE UMANE

VIII. EVALUAREA SUCCESULUI (RE)INTEGRARII VICTIMELOR TRAFICULUI DE FIINTE UMANE

Concluzii

adnotare

Cel de-al treilea numar al publicatiei tematice "La Strada EXPRES" ia in dezbatere o tema aflata in stransa corelatie cu cele din primele doua numere, si anume – (re)integrarea victimelor traficului de fiinte umane.
„(Re)integrarea constituie un bilant al efortului diferitilor specialisti, care au participat la identificarea victimelor traficului de fiinte umane, le-au acordat ajutor la eliberarea din locul de exploatare si le revenirea lor in tara, le-au oferit protectie si alte tipuri de asistenta. (Re)integrarea, ca rezultat, depinde, de asemenea, atat de eforturile victimelor insele, cat si ale celor apropiati, dar si a unui mediu mai putin apropiat. Or, specialistii cunosc foarte bine ca nu intotdeauna (re)integrarea victimelor traficului se incununeaza cu succes. In asemenea cazuri, eficienta timpului, muncii si al altor resurse cheltuite ale comunitatii se reduce la zero.” Anume din aceste considerente autorii considera importanta cercetarea acestei probleme si elaborarea masuri de solutionare a ei. Iar printre primele imperative este ca, inainte de toate, insasi notiunea (re)integrare reclama o conceptualizare de rigoare, fiind una complexa, ce se constituie si din scopul acordarii asistentei victimelor traficului, si din rezultatul ei (fireste, cand scopurile au fost atinse).
Autorii mai precizeaza ca pana in prezent in Moldova nu a fost elaborate proceduri operationale standard pentru acordarea asistentei de (re)integrare, precum si criterii/indici de definire a succesului (re)integrarii. Problema ce se resimte si in multe alte tari, de altfel si in alte tari si care a determinat autorii sa consulte o bogata lista de literatura si surse documentare, fie acte legislative nationale sau internationale, fie cercetari in domeniu. De diapazonul cercetarii problemei potentialii cititori isi pot da seama deja din titlurile capitolelor (II. Reintegrarea ca una din etapele asistentei acordate victimelor traficului de fiinte umane; III. Structuri ce ofera asistenta in reabilitarea si (re)integrarea victimelor traficului de fiinte umane; V. Influenta problemelor de sanatate fizica si psihica asupra procesului de (re)integrare a victimelor traficului; VI. Planul individual de (re)integrare a victimei traficului de fiinte umane s.a.).
Editia din aprilie 2007 este un prim pas pe care autorii il intreprind, dupa cum marturisesc chiar ei insisi, in vederea conceptualizarii unor asemenea notiuni ca (re)integrarea si reabilitarea victimelor traficului, interventia de criza, a indicilor de evaluare a succesului fiecarei etape si a procesului in ansamblu. In limitele prezentei publicatii noi nu examinam particularitatile acordarii asistentei victimelor traficului, care participa la procesul penal, precum si copiilor, victime ale traficului de fiinte umane.
Fiind destinata specialistilor, a caror activitate tine de contracararea traficului de fiinte umane, si in primul rand a celor, care, in virtutea activitatii lor, contacteaza cu potentialele victime ale traficului, autorii spera ca informatia acumulata si analizata in prezenta editie de colaboratorii Centrului International „La Strada” ii va ajuta „sa clarifice unele chestiuni ce tin de domeniul respectiv, servind drept temei pentru cercetari si dezbateri ulterioare, precum si pentru elaborarea unor abordari comune in solutionarea problemelor ce tin de acordarea asistentei victimelor traficului de fiinte umane”. In acest context sunt si recomandarile pe care autorii le formuleaza in Concluziile editiei. Ar Va recomandam sa le cititi mai pe indelete chiar in formula de PDF, in care textul editiei este disponibil pe site-ul nostru integral.

adnotare

"Aveti in fata cea de a doua editie a revistei "La Strada EXPRES" din seria publicatiilor tematice, preconizate a fi editate de Centrul International "La Strada"-Moldova", anunta autorii publicatiei in cauza in cuvantul de deschidere. Ca si precedentul, cel a de-al doilea numar ia in dezbatere o problema a traficului de fiinte umane si combaterii acestui fenomen rusinos al lumii contemporane, si anume identificarea victimelor traficului de fiinte umane. Autorii precizeaza ca desi identificarea victimelor ramane o problema importanta, nici in standardele internationale, nici in literatura ce trateaza aceasta problema nu aflam o abordare unica a procesului identificarii, o conceptie bine definita, care ar stabili obiectivele, ordinea realizarii si criteriile in baza carora s-ar face identificarea unei victime. Desi literatura de specialitate nu neaga faptul ca victimele traficului pot fi identificate nu numai de organele de drept, ci si de angajatii ONG-urilor, lucratori sociali, inspectorii securitatii muncii, serviciile pentru migratie etc., recomandarile in acest context sunt predestinate, de regula, doar lucratorilor organelor de drept. In acelasi timp, autorii reitereaza ca, potrivit normelor dreptului international, acordarea asistentei nu trebuie sa depinda de faptul daca victima este sau nu gata de a da depozitii in procesul penal – "accesul la sistemul de justitie este un drept, si nu o obligatie a persoanei. Daca persoana, care a suferit de pe urma traficului de fiinte umane nu vrea sa beneficieze de drepturile ei privind accesul la justitie, ea, indiferent de aceasta, nu trebuie sa fie privata de dreptul la alte tipuri de asistenta si sprijin din partea societatii".

Cum sa facem ca procedura de identificare a victimelor sa fie rapida si destul de precisa? Este posibil a elabora instructiuni exacte (proceduri operationale standard) de identificare a victimelor? Care structuri pot si trebuie sa asigure identificarea lor, cum de infaptuit acest lucru si ce-ar trebui de luat in consideratie in asemenea caz? Cum sa organizam lucrul asa ca sa protejam cat mai bine interesele persoanei care a avut de suferit, fara a prejudicia in acelasi timp interesele societatii? - iata intrebarile la care, pas cu pas, specialistii Centrului International "La Strada" incearca sa afle raspuns. Cautari, care fructifica atat rezultatul unui studiu, prin care s-a procedat la sintetizarea informatiilor din cateva publicatii in problema data si a propriei experiente si constituie (I. Opinia Centrului International "La Strada"), a unui sondaj al specialistilor organelor de drept si ai ONG-urilor din republica (II. Opiniile colegilor nostri din Moldova), cat si desigur, colaborarea cu specialistii din alte state europene, ca Cehia, Bulgaria, Serbia (III. Opiniile colegilor nostri de peste hotare).

Cum tema este complicata si mai putin studiata, autorii nu si-au propus ofere in paginile editiei raspunsuri precise si univoce la problemele abordate, ci mai degraba au intentionat ca prezenta editie sa serveasca drept baza pentru discutii teoretice intre specialisti, sa contribuie nu numai la conceptualizarea notiunii de identificare a victimelor traficului de fiinte umane, ci si la lichidarea lacunelor din practica identificarii acestora, ei insisi venind cu o serie de concluzii si recomandari. "Vom fi foarte recunoscatori pentru orice comentariu asupra acestui text, precum si pentru informatie suplimentara asupra problemei in discutie. Speram ca pe viitor acest material va fi utilizat pentru elaborarea unor recomandari privind identificarea cazurilor de trafic cu fiinte umane, ...va fi o sursa utila de informare si pentru reprezentantii autoritatilor publice, ce determina politica interna a republicii, precum si pentru toti cei interesati de problema traficului de persoane si caile de solutionare a ei. Va rugam sa expediati opiniile Dvs. Centrului de Analiza si Lobby al Centrului International "La Strada"-Moldova pe adresa indicata in pagina doi a copertei", invita autorii in acelasi cuvant de deschidere.

Actuala editie este destinata specialistilor, a caror activitate tine de contracararea traficului de fiinte umane, si in primul rand a celor, care, in virtutea activitatii lor, contacteaza cu potentialele victime ale traficului si pot contribui la identificarea lor.

cuprins

Citeva cuvinte despre prezenta editie

I. OPINIA CENTRULUI INTERNATIONAL "LA STRADA"

I.1. Identificarea victimelor traficului de fiinte umane - elementul cheie al sistemului de contracarare a traficului de fiinte umane

- De ce este important a identifica victima traficului de fiinte umane?
- In ce corelatie se afla identificarea victimelor traficului de fiinte umane si celelalte directii de activitate in organizarea contracararii traficului de fiinte umane?
- Cine trebuie sa identifice victimele traficului de fiinte umane?
- Ce este identificarea proactiva si reactiva a victimelor traficului de fiinte umane?
- Care este rolul Liniei Fierbinti in identificarea victimelor traficului de fiinte umane?

I.2. Totul incepe de la terminologie…

- Ce este identificarea victimelor traficului de fiinte umane?
- Prin ce se deosebeste identificarea victimelor traficului de fiinte umane de calificarea infractiunii "trafic de fiinte umane"?
- Ce este autoidentificarea victimelor traficului de fiinte umane?
- Ce trebuie sa stim despre definitia "trafic de fiinte umane" in raport cu identificarea victimelor traficului de fiinte umane?

I.3. Elementele traficului de fiinte umane

- Ce sunt elementele traficului de fiinte umane?
- Coincid oare elementele definitiei "trafic de fiinte umane" din actele internationale cu elementele cuprinse in legislatia nationala a Republicii Moldova?
- Care elemente ale traficului de fiinte umane inca nu si-au aflat reflectare in legislatia Republicii Moldova?
- Care ar trebui sa fie posibila combinatie a elementelor mentionate, pentru ca infractiunea sa cada sub incidenta definitiei "trafic de fiinte umane"?

I.4. Semnele (indicii) traficului de fiinte umane

- Care sunt semnele ce permit identificarea unei victime a traficului de fiinte umane in practica?
- Care din semnele indirecte pot fi utilizate in practica la identificarea victimelor traficului de fiinte umane?

II. OPINIILE COLEGILOR NOSTRI DIN MOLDOVA

Eugen Rusu, procuror, seful sectiei protectie a drepturilor si intereselor constitutionale, Procuratura Generala a Republicii Moldova
Sergiu Purcica, seful sectiei prelucrare operativa a informatiei, Centrul de Combatere a Traficului de Fiinte Umane
Ion Vizdoaga, directorul Centrului de Prevenire a Traficului de Femei

III. OPINIILE COLEGILOR NOSTRI DE PESTE HOTARE

Petra Burcikova, "La Strada" - Cehia. O problema noua in domeniul identificarii victimelor traficului de fiinte umane in Republica Cehia
Donca Petrova si Nadea Kojuharova, Asociatia "Animus" (Bulgaria). Aspecte psihologice ale identificarii victimelor traficului de fiinte umane
Tamara Vukasovic, ONG "ASTRA" (Serbia). Identificarea victimelor traficului de fiinte umane prin intermediul Liniei Fierbinti

Concluzii

cuprins

I. INTRODUCERE

II. VICTIMA TRAFICULUI DE PERSOANE: CINE ESTE EA?

1. Un portret al victimei traficului: media statistica ca oglinda a evolutiei problemei in Moldova
2. Varsta victimelor traficului de persoane
3. Starea familiala si relatiile din familie
4. Mediul de habitat
5. Nivelul de educatie
6. Problema angajarii in campul muncii si nivelul de venituri
7. Gradul de informare despre viitoarea ocupatie

III. MECANISMUL TRAFICULUI DE FIINTE UMANE

1. Recrutarea
2. Transportarea victimelor. Rutele traficului
3. Tarile de destinatie
4. Tipurile de exploatare
5. Procedeele de control a victimelor si conditiile exploatarii

IV. CONCLUZII SI RECOMANDARI