SUMAR EXECUTIV
Prezentul studiul a fost efectuat de Compania Magenta Consulting SRL la comanda Centrului International „La Strada”. Studiul s-a desfasurat in perioada iunie-iulie 2007 si este axat pe determinarea opiniei publicului privind problema violentei in familie in cadrul societatii.
Studiul este bazat pe informatia primara, colectata prin efectuarea a 300 interviuri in diferite regiuni ale Republicii Moldova – mun. Balti (Nord), r-nul Cahul (Sud) si mun. Chisinau (Centru). Esantionul este caracterizat printr-o marja de eroare ± 5,6%.
Varsta, sexul si locul intervievarii au fost stabilite initial cu beneficiarul studiului. Astfel, respondentii sunt cu varsta de peste 14 ani, dintre care 50% sunt femei si, respectiv, 50% barbati. in fiecare regiune s-au efectuat a cate 100 interviuri. Rezultatele cercetarii au relevat faptul ca cei mai multi participanti (34%) sunt elevi si studenti. Angajatii institutiilor de stat constituie 23%. Dintre alte categorii de respondenti pot fi mentionati angajatii companiilor private, antreprenorii, pensionarii si persoanele ce nu activeaza la momentul actual.
Actualitatea violentei in familie pentru Republica Moldova
Jumatate din persoanele intervievate au mentionat ca au auzit despre violenta in familie, insa nu stiu prea multe detalii despre acest fenomen. Persoanele ce au afirmat ca violenta este o problema actuala in Republica Moldova constituie 41% din intregul esantion.
Cei mai multi respondenti, care confirma actualitatea fenomenului violenta domestica in Republica Moldova locuiesc in mun. Chisinau, fiind urmati de locuitorii raionului Cahul (60% si 47%). Pe de alta parte, in mun. Balti, participantii sunt cel mai putin informati despre violenta in familie, 73% persoane specificand ca au auzit despre acest fenomen, dar nu cunosc detalii despre problema data. Preponderent, participantii din mediu urban considera violenta o problema actuala pentru tara, pe cand ponderea cea mai mare a participantilor din mediul rural cunosc putine detalii despre acest fenomen. Odata cu cresterea varstei, se observa ca respondentii sunt mai putin informati despre violenta in familie.
Definirea fenomenului violenta in familie
Violenta in familie este definita de majoritatea respondentilor (63%) ca fiind un abuz fizic, psihologic, verbal, economic, spiritual sau sexual din partea unui membru al familiei asupra altui membru / membri ai familiei, care aduce anumite daune. Alti 27% participanti percep violenta in familie ca abuz fizic din partea barbatului asupra femeii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de persoanele cu varsta trecuta de 45 ani. Fiecare a opta persoana cu varsta de pana la 18 ani percepe fenomenul violentei in familie cu abuz sexual din partea barbatului asupra femeii.
Respondentii din mun. Balti detin ponderea cea mai mare dintre persoanele ce au mentionat ca violenta este abuz fizic si sexual din partea barbatului asupra femeii.
Tipologia violentei in familie
Violenta fizica este cel mai bine cunoscuta in randul respondentilor, fiind mentionata de 84% persoane. Putin peste jumatate dintre respondenti au mentionat ca violenta poate fi si de ordin psihologic. Faptul ca fenomenul dat poate fi clasificat ca violenta verbala si sexuala a fost marcat de aproximativ 40% dintre participanti si doar 17% respondenti au subliniat motivul economic, care contribuie nemijlocit la aparitia violentei in cadrul familiei.
Violenta verbala si sexuala este cunoscuta mai bine de respondentii ce locuiesc in mun. Chisinau si Balti. Totodata, violenta sexuala a fost marcata preponderent de tineri, si dimpotriva, respondentii cu varsta de peste 25 ani cunosc violenta economica.
Cauzele violentei in familie
Alcoolismul reprezinta cauza principala a violentei in familie, fapt recunoscut de catre 79% dintre participantii la studiu. Pe al doilea loc se afla saracia, cauza care a fost enuntata de catre 54% dintre persoanele intervievate. Pe pozitii de frunte se situeaza nivelul scazut de educatie si somajul, cauze votate respectiv de 48% si 46%. Cote semnificativ mai mici au dobandit asa motive ca preluarea modelului autoritar din familie (17%), emanciparea femeii (8%).
Saracia si somajul intruneste cota cea mai mare de respondenti intre populatia din mun. Balti, pe cand nivelul de educatie, emanciparea femeii si preluarea modelului autoritar a inregistrat cote mai mari la respondentii din capitala.
Respondentii cu varsta de peste 45 de ani inregistreaza cea mai mare pondere (62%) atunci cand vorbim despre saracie ca fiind motiv al violentei in familie, cota cea mai mica in acelasi context fiind inregistrata intre adolescenti (42%). Mai multi respondenti cu varsta de peste 25 ani considera nivelul scazut de educatie si somajul ca fiind cauzele principale ale violentei in familii.
Mediul si subiectii violentei in familie
Majoritatea respondentilor sunt de parerea ca violenta in familie nu depinde de mediu si nici de starea economica a familiei. Totodata, 31% din numarul respondentilor (sau 93 persoane) au indicat ca violenta in familie se intalneste cel mai des in cadrul familiilor sarace din mediul rural.
Ponderea cea mai mare dintre respondentii ce considera ca violenta in familie nu depinde de mediu si situatia financiara a familiei este detinuta de participantii din mun. Balti si r-nul Cahul, pe cand mai multi respondenti din mun. Chisinau au mentionat ca subiectii violentii sunt familiile sarace din sate.
Cu cresterea varstei se constata o crestere a numarului de participanti la sondaj ce considera ca violenta in familie nu depinde de mediu si de situatia financiara a familiei. Opinia adolescentilor este divizata aproape proportional intre cei ce au mentionat ca familiile sarace din mediul rural sunt cel mai des subiectii violentei in familie si cei ce au notificat ca violenta nu depinde de asa factori ca mediu si situatia economica.
Locul de adresare dupa ajutor
60% din respondenti sunt de parerea ca o victima a violentei in familie ar trebuie sa se adreseze in primul rand la politie dupa ajutor. Pe locul doi se situeaza psihologul, rudele si prietenii, judecatoria, medicul, centrele specializate si sectiile de asistenta sociala, fiind enuntate de 28%-37% respondenti.
Daca judecatoria, sectiile de asistenta sociala, medicii si centrele specializate detin ponderea cea mai mare printre respondentii din Balti (39%-59%), atunci in mun. Chisinau si r-nul Cahul rudele si prietenii sunt cei ce detin o pozitie semnificativ detasata (48% si 38%) in comparatie cu mun. Balti (16%).
Adolescentii detin cota cea mai mare printre respondentii ce au mentionat ca victimele violentei in familie ar trebuie sa se adreseze pentru ajutor la politie (70%) si rude / prieteni (42%). Psihologul este considerat un ajutor sigur pentru o victima a violentei preponderent de respondentii cu varsta de pana la 45, spre deosebire de participantii cu varsta de peste 45 ani, care au subliniat ca judecatoria este cea mai buna optiune pentru o victima.
Tipuri de asistenta / ajutor pentru o victima a violentei in familie
In opinia a jumatate din respondenti, o victima a violentei in familie ar avea nevoie de asistenta psihologica. Printre alte tipuri de asistenta necesara unei victime au fost marcate asistenta medicala, juridica si cazarea victimei intr-un loc sigur. E de remarcat faptul ca 30% dintre participantii la sondaj au notificat faptul ca o victima a violentei in familie necesita asistenta si ajutor de toate tipurile (medical, juridic, psihologic etc.).
Asistenta psihologica si juridica detine ponderea cea mai mare in randul respondentilor din mun. Chisinau, fiind urmati de locuitorii r-nului Cahul. Cat priveste r-nul Balti, aproximativ jumatate dintre respondenti considera ca victima violentei in familie necesita asistenta medicala, psihologica si un loc sigur unde ar putea fi cazata.
Cazarea intr-un loc sigur a fost mentionata in special de participantii din sate. Totodata, cazarea intr-un loc sigur si asistenta juridica detine aceeasi pondere (26%) in randul respondentilor din mediul urban.
Sfaturi unei victime a violentei in familie
Majoritatea respondentilor au recomandat ca victima violentei in familie sa se adreseze in primul rand la politie sau judecator. Alti respondenti (45%) considera ca subiectii violentei in familie trebuie sa divorteze. Deplasarea la un centru specializat sau la prieteni / rude a fost subliniata de 34% participanti la sondaj. Aproximativ fiecare a cincia persoana intervievata ar sfatui ca victima violentei in familie sa apeleze la ajutorul prietenilor / rudelor sau sa telefoneze la numarul telefonului de incredere.
Deplasarea la un centru specializat intruneste cota cea mai mare de respondentii intre populatia din Balti (60%); in Chisinau si Cahul aceasta pondere este de aproximativ 20%. Contrar, respondentii din r-nul Cahul si mun. Chisinau inregistreaza cota cea mai mare in ceea ce priveste sfatuirea victimelor violentei in familie sa plece la rude / prieteni, sa telefoneze la numarul de incredere si sa schimbe comportamentul ce contribuie nemijlocit la aparitia violentei.
Deatlii – Raport Violenta in familie.pdf (461 Kb)