Republica Moldova a lansat oficial www.eviolenta.md – prima resursă informațională națională dedicată prevenirii violenței digitale și sprijinirii femeilor și fetelor în mediul online. Serviciul online a fost realizat prin efortul comun a Centrului Internațional „La Strada” împreună cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, fiind dezvoltată cu suportul financiar al Guvernului Marii Britanii. Noua resursă reprezintă un spațiu sigur, prietenos și accesibil, creat special pentru a oferi femeilor și fetelor instrumente concrete de recunoaștere, raportare și protecție împotriva abuzului digital. Aceasta este conectată direct la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008 și la un chat de consiliere online, unde consilieri profesioniști oferă sprijin și informații, în siguranță și confidențialitate. Viorica Țîmbalari, Directoarea generală a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, a subliniat importanța prevenirii prin informare și sensibilizare a fetelor și femeilor atât despre violența digitală – o formă tot mai frecventă de abuz, amplificată de utilizarea pe scară largă a internetului și a rețelelor sociale – cât și despre celelalte forme de violență. Totodată, a evidențiat necesitatea implicării întregii societăți în recunoașterea, prevenirea și combaterea acestui fenomen. „Lansarea serviciului online eviolenta.md reprezintă un pas necesar și important, care consolidează eforturile noastre de a asigura accesul femeilor și fetelor la informații clare și accesibile privind recunoașterea abuzului, serviciile de sprijin disponibile și mecanismele de protecție existente. Ne propunem ca această resursă să fie dezvoltată și extinsă treptat, astfel încât să devină un punct de sprijin sigur, care să centralizeze informația și să contribuie activ la informarea și sensibilizarea întregii societăți, pentru că prevenirea violenței este o responsabilitate comună. Angajamentele asumate ne obligă să acționăm proactiv și să trecem ferm de la legislație la aplicare, iar rolul Agenției este de a asigura coordonarea acestui proces la nivel național, pentru ca politicile publice să se transforme în protecție reală pentru fiecare femeie”, a menționat Viorica Țîmbalari. Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului Internațional „la Strada”, a menționat că datele unui sondaj național, realizat în anul 2025, indică despre faptul că fiecare a treia persoană din Republica Moldova a fost victimă sau martor a unui caz de violență digitală comis împotriva femeilor. Din cauza acestor situații, fiecare a treia femeie a suferit mental sau emoțional, s-au simțit jenate, iar în fiecare al 10-lea caz, familia sau relația personală le-a fost afectată. 1 din 50 femei afectate au fost nevoite să își schimbe locul de muncă sau au avut de suferit la nivel fizic. „Violența digitală este reală, violența digitală este una gravă și astăzi suntem aici pentru a oferi soluții și încredere femeilor. Datele naționale ale Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008 ne confirmă amploarea acestui fenomen. Doar în acest an, am recepționat peste 2300 de apeluri, ceea ce reprezintă o creștere cu 40 la sută a numărului de cazuri de violență comise împotriva femeilor și practic fiecare al treilea caz a fost facilitat de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații. Prin lansarea resursei www.eviolenta.md ne dorim ca spațiul digital să devină unul sigur pentru femeile și fetele din Republica Moldova”, a accentuat Elena Botezatu. Karina Nersesyan, Reprezentanta UNFPA Moldova, a declarat: „Pentru UNFPA, angajamentul rămâne ferm: fiecare femeie și fată trebuie să trăiască liberă de violență, în orice spațiu. Resursa specializată eviolenta.md va deveni parte dintr-un sistem național integrat de prevenire a tuturor formelor de violență în bază de gen, poziționând siguranța online ca o componentă esențială a protecției. UNFPA, în calitate de partener tehnic, și Guvernul Marii Britanii, care a oferit sprijinul financiar esențial, sunt onorați să sprijine autoritățile Republicii Moldova și societatea civilă în realizarea acestui progres crucial pentru femeile și fetele din țară”. Fern Horine, Ambasadoarea Marii Britanii în Republica Moldova: „Guvernul Regatului Unit este foarte mândru că a susținut financiar dezvoltarea platformei eviolenta.md, prin parteneriatul nostru de lungă durată cu UNFPA. Lansarea serviciului digital marchează un nou pas important în angajamentul nostru continuu de a “rupe cercul” violenței împotriva femeilor și fetelor. Resursa online va oferi sprijin și putere supraviețuitoarelor, asigurând că nimeni nu rămâne singur. Intervențiile de protecție de calitate, la nivel național, nu se construiesc peste noapte. Colaborarea constantă pe care o vedem aici, în Moldova, între toți partenerii, sectorul privat și societatea civilă este cu adevărat remarcabilă.” Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale: „Mă bucur mult să văd această platformă lansată și funcțională. Este un instrument extrem de necesar pentru raportare, deoarece victimele violenței deseori nu au posibilitatea de a da un apel de la telefon. Le mulțumesc partenerilor noștri care au făcut posibilă lansarea acestei platforme – atât de necesare în contextul apariției a tot mai multe cazuri de violență digitală. Nicio femeie nu trebuie să sufere de violență și trebuie să fie în siguranță atât în spațiul online, cât și offline”. Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne, prezentă la eveniment, a prezentat răspunsul instituțional la fenomenul violenței digitale  și a explicat noile instrumente legale ce vor intra în vigoare în februarie 2026. Acestea întăresc capacitatea statului de a interveni rapid în cazurile de violență digitală și oferă autorităților pârghii clare pentru protejarea victimelor.  „Violența online este un fenomen complex, iar primele 24 de ore sunt decisive. Noile prevederi ne permit să eliminăm sau să blocăm rapid conținutul abuziv, pentru a preveni răspândirea lui. Dar avem nevoie ca oamenii să raporteze - tăcerea aduce consecințe grave, iar rușinea aparține agresorilor, nu victimelor”, a declarat ministra Misail-Nichitin. Directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț: „Agenția de Guvernare Electronică va lucra cu ANPCV, „La Strada” și UNFPA Moldova, dar și alte instituții precum MMPS și MAI pentru a susține interconectarea sistemelor pentru ca datele să circule proactiv între instituții și platforme prin intermediul platformei de interoperabilitate MConnect, și totodată, vom lansa un apel de lucru asupra unui eveniment de viață dedicat care va fi publicat pe portalul integrat EVO anul următor, unde vom centraliza toate informațiile de care au nevoie cei aflați în dificultate”. La nivel global, 85% dintre femei afirmă că au asistat la un caz de violență digitală îndreptat împotriva altei femei, însă doar 1 din 4 raportează abuzurile trăite online. Totodată, 78% dintre femei nu cunosc opțiunile de raportare a comportamentelor dăunătoare în mediul digital. Hărțuirea online, șantajul digital, accesul neautorizat la date, distribuirea imaginilor intime fără consimțământ sau urmărirea online nu sunt doar incidente virtuale, ci forme reale de violență asupra femeilor cu impact emoțional, psihologic și social. În primele zece luni ale anului curent, „La Strada” a asistat 67 de cazuri de violență digitală, dintre care 19 cazuri comise asupra fetelor, 1 caz - asupra unui băiat, 40 cazuri de violență digitală comise asupra femeilor și 7 cazuri de violență digitală asupra bărbaților, printre care: hărțuire online prin publicarea mesajelor denigratoare în mediul digital; distribuirea mesajelor de defăimare despre o persoană prin crearea de conturi false; înregistrarea video sau foto fără consimțământ și distribuirea acestora prin șantaj sau amenințare; publicarea imaginilor sau materialelor intime ale unei persoane, cu scop de răzbunare sau umilire; crearea și publicarea de imagini sau video-uri în ipostaze sexuale, generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Resursa eviolenta.md marchează un pas important al Republicii Moldova spre standardele europene și implementarea Convenției de la Istanbul și recomandărilor GREVIO, prin asigurarea accesului la informare și protecție împotriva tuturor formelor de violență — online și offline. Amintim că, în urmă cu 16 ani, Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 0 8008 8008, conceput, creat și gestionat de Centrul Internațional „La Strada”, a început dialogul de sprijin și suport continuu pentru femeile și fetele care sufereau, în tăcere, diverse forme de violență. Din anul 2017, acesta este un serviciu public național, finanțat de Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale al Republicii Moldova. De-a lungul acestor ani și până în prezent, Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete a recepționat 30 635 de apeluri.

„Nu avem nevoie de declarații, ci de măsuri reale și eficiente de protecție.” Acesta e mesajul supraviețuitoarelor violenței digitale către autorități, în contextul Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, consemnată anual la 25 noiembrie. În acest context, Centrul Internațional „La Strada” face apel către autorități și solicită întreprinderea unui set de acțiuni care să asigure o abordare mai eficientă, informată de traumă și centrată pe supraviețuitoarele violenței digitale. Totodată, atrage atenția asupra creșterii alarmante a violenței digitale împotriva femeilor și fetelor – un fenomen tot mai diversificat, alimentat de expansiunea tehnologiilor informaționale și de anonimitatea mediului online. În anul 2025, unul din trei cazuri de violență în familie a fost facilitat de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații. Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete  0 8008 8008 și Centrul de Siguranță Digitală SigurOnline au înregistrat, în primele zece luni ale anului curent, 67 de cazuri de violență digitală, dintre care 19 cazuri comise asupra fetelor, 1 caz - asupra unui băiat, 40 cazuri de violență digitală comise asupra femeilor și 7 cazuri de violență digitală asupra bărbaților, printre care: hărțuire online prin publicarea mesajelor denigratoare în mediul digital; distribuirea mesajelor de defăimare despre o persoană prin crearea de conturi false; înregistrarea video sau foto fără consimțământ și distribuirea acestora prin șantaj sau amenințare; publicarea imaginilor sau materialelor intime ale unei persoane, cu scop de răzbunare sau umilire; crearea și publicarea de imagini sau video-uri în ipostaze sexuale, generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit directoarei executive a Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu, particularitățile care amplifică gravitatea fenomenului includ anonimatul agresorilor și dificultatea identificării acestora. Accesibilitatea și rapiditatea tehnologiilor, riscul crescut de impunitate, precum și eșecurile sistemului de răspuns în gestionarea acestor situații reduc nivelul de încredere al societății în a raporta asemenea cazuri. „Putem sensibiliza societatea, lucra cu comunitățile de femei, promova serviciile de consiliere disponibile, însă toate aceste acțiuni își pierd sensul atunci când, în momentul în care femeile raportează cazurile către autorități, răspunsul acestora revictimizează, ignoră evaluarea riscurilor sporite legate de propagarea necontrolată a conținuturilor și nu este orientat spre protecția victimelor”, afirmă Elena Botezatu. În pofida amplorii fenomenului, răspunsul autorităților rămâne plin de provocări: Modificările legislative operate prin Legea nr. 252 din 10.07.2025 au introdus norme contradictorii mecanismelor deja existente, menite să asigure eliminarea conținutului online la sursă, fapt care va îngreuna și mai mult procesul de eliminare a materialelor ilegale din internet; Practica de investigare a cazurilor de violență împotriva femeilor facilitate de tehnologiile informaționale este deficitară, iar la nivel teritorial lipsește capacitatea tehnică și metodologică de documentare a acestora; Nu există claritate instituțională privind responsabilitățile de investigare și urmărire penală în cazurile de violență împotriva femeilor facilitate de tehnologiile informaționale și de comunicații; Specialiștii din prima linie nu dețin competențe adecvate de comunicare empatică cu femeile-victime, ceea ce demotivează supraviețuitoarele să participe în procesul de documentare și investigare; Cadrul legislativ nu este aliniat standardelor internaționale și nu reflectă realitățile actuale ale violenței digitale, inclusiv noile tendințe de generare a materialelor de abuz cu utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor emergente; Proiectul de lege privind revizuirea cadrului legislativ de protecție a copilului împotriva abuzului și exploatării sexuale, inclusiv online și transpunerea Directivei 2011/93 nu a fost promovat de Parlament, deși a fost votat în prima lectură în luna iulie a anului 2024. În contextul Campaniei Internaționale „16 Zile de Activism împotriva Violenței în Bază de Gen”, care începe astăzi și în Republica Moldova, Centrul Internațional „La Strada”, pornind de la provocările identificate în asistența cazurilor de violență digitală, solicită autorităților întreprinderea următoarelor măsuri prioritare: Votarea în lectură finală a proiectului de lege privind transpunerea Directivei 2011/93, menit să asigure o protecție mai înaltă copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale, inclusiv în mediul digital (proiect de lege nr. 223, înregistrat la 09.07.2024, cu titlul generic: Prevenirea și combaterea exploatării sexuale și abuzurilor sexuale comise asupra copiilor). Elaborarea unui amendament la Legea nr. 252 din 10.07.2025, pentru a remedia erorile existente. Elaborarea unei Proceduri Operaționale Standard pentru angajații poliției în cazurile de violență împotriva femeilor și violenței în familie facilitate de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații. Organizarea instruirilor teritoriale pentru angajații poliției privind aplicarea acestei Proceduri Operaționale Standard în cazurile de violență împotriva femeilor și violenței în familie facilitate de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații. Reamintim că, începând cu anul 2023, Centrul Internațional „La Strada” gestionează Centrul de Siguranță Digitală în Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Inspectoratul General al Poliției, fiind parte a Programului Safer Internet Centres Plus (SIC+).

În perioada 19–21 noiembrie, Republica Moldova găzduiește cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei. Evenimentul se desfășoară sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026) și reunește reprezentanți ai statelor membre, organizațiilor neguvernamentale și partenerilor internaționali. În prima zi a Plenarei, Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”, a prezentat experiența Republicii Moldova în combaterea abuzului sexual online asupra copiilor, din perspectiva unei organizații a societății civile, membre ECPAT International și INHOPE. Ea a evidențiat și rolul sprijinului oferit de Fondul pentru Parteneriatul Global de Stopare a Violenței Împotriva Copiilor – SAFE ONLINE, datorită căruia a fost creat Centrul de siguranță digitală în Republica Moldova, care oferă servicii specializate copiilor victime ale abuzului sexual online și exploatării. În intervenția sa, Elena Botezatu a prezentat mecanismul național de eliminare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor din mediul online, cooperarea cu Inspectoratul General al Poliției și cu furnizorii de hosting. De asemenea, a menționat că, în prima jumătate a acestui an, Serviciul național de raportare a materialelor de abuz sexual online asupra copiilor a înregistrat 1.246 de raportări, care au dus la eliminarea a peste 2.000 de materiale ilegale. Au fost discutate și statistici relevante, bune practici deja implementate, provocările întâmpinate și recomandările formulate. Agenda celei de-a 46-a Plenare include: evaluarea modului în care statele membre implementează Convenția de la Lanzarote; analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale (inclusiv autogenerarea de imagini sau conținut video de către minori); examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”; discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor despre abuzurile sexuale asupra copiilor; prezentarea de bune practici, inițiative legislative și politici publice implementate în statele membre. Participarea activă a Republicii Moldova în cadrul acestor procese reflectă angajamentul țării pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul de bune practici între statele membre ale Consiliului Europei. Pe durata Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online. La eveniment, Centrul Internațional „La Strada” a expus resurse și materiale la subiectul protecției copiilor și siguranței online. La fel, a fost vernisată o expoziție din 12 lucrări plastice ale copiilor despre siguranța în mediul digital.  Plenara a fost organizată de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, cu sprijinul Fondului pentru Parteneriatul Global de Stopare a Violenței Împotriva Copiilor – SAFE ONLINE. Plenara este precedată de conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi”, desfășurată la 18 noiembrie curent, la Chișinău.  

La 18 noiembrie curent, Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Centrul Internațional „La Strada” au organizat Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi”. Evenimentul a marcat Ziua protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual, lansată în 2015 de Consiliul Europei pentru a sensibiliza opinia publică și a sublinia importanța prevenirii acestei infracțiuni, a urmăririi penale a agresorilor și a protejării victimelor abuzului și exploatării sexuale. Conferința, organizată sub auspiciile Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a reunit oficiali de rang înalt, experți internaționali și practicieni pentru a discuta despre modul în care datele și probele pot conduce la politici mai durabile de protecție a copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual. Directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu, a moderat panelul tematic „Elaborarea politicilor bazate pe dovezi” care, împreună cu experți internaționali, au definit noțiunea privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi, au analizat ce fel de date sunt necesare și cum fac statele acest lucru în practică. Potrivit Elenei Botezatu, politicile bazate pe dovezi reprezintă singura modalitate prin care putem transforma problemele identificate în soluții eficiente. Datele ne oferă nu doar o imagine reală a fenomenelor, ci și direcția în care trebuie să acționăm pentru a obține rezultate durabile și responsabile. Conferința a inclus sesiuni tematice, ateliere interactive și discuții privind valorificarea datelor provenite de la serviciile de protecție a copilului, implicarea supraviețuitorilor în elaborarea politicilor și consolidarea cooperării internaționale pentru prevenirea recidivei în străinătate. Totodată, participanții au fost salutați de ministra Afacerilor Interne a Republicii Moldova, Daniella Misail-Nichitin, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, șefa Diviziei pentru drepturile copilului al Consiliului Europei, Agnes von Maravić, și șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange.